(Comentariul Agenţiei INFOTAG)Din anul 1992, Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) a fost zguduită permanent de conflicte, multe ascunse de ochii credincioşilor. Pe de o parte, avea loc o luptă de interese între Patriarhia Română şi cea de la Moscova, ultima cîştigînd întîietatea prin adoptarea statutului BOM, prin care aceasta este subordonată Patriarhiei Ruse. Pe de altă parte, situaţia s-a agravat şi în urma implicării structurilor de stat în viaţa bisericii, devenită vizibilă, mai ales, odată cu venirea Partidului Comunist la guvernare şi datorită ambiţiilor Preşedintelui Vladimir Voronin care doreşte să stăpînească atît biserica, cît şi o posibilă autocefalie a BOM. Cu românii sau cu ruşii… Conflictul religios a izbucnit în anul 1991, cînd Moldova devine stat independent. În premieră, s-a pus la modul serios problema apartenenţei canonice a BOM. În acest context, apartenenţa canonică la o Patriarhie sau alta trebuia să fie lăsată la latitudinea clerului şi a credincioşilor din acest pămînt ortodox. Aflată în Patriarhia Moscovei, Biserica Ortodoxă Română era în drept să pretindă trecerea BOM în componenţa sa, iar Biserica Ortodoxă Rusă – să împiedice BOM să aibă relaţii speciale cu biserica română, reieşind din fondul comun al tradiţiei ortodoxe, dar şi al culturii şi limbii. Anume aici ambele patriarhii au greşit: cea română din „dragoste”, iar cea rusă – din „frică”. Astfel, noi ne-am ales cu două mitropolii în cadrul unei ţări. Situaţia rămîne neschimbată şi acum. Patriarhiile ruse şi române au dus şi duc lupte invizibile, formaţiunile politice încearcă să se implice tot mai mult în interesele patriarhiilor. Mai multe partide au făcut nenumărate declaraţii, enunţîndu-şi opiniile în această privinţă, susţinînd o mitropolie sau alta. Totuşi, lucrurile nu s-au schimbat, oficial BOM aparţine Patriarhiei Ruse, reprezentată de Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, iar Mitropolia Basarabiei rămîne nerecunoscută, deşi mulţi îi acceptă înregistrarea. Situaţia s-a agravat şi mai mult odată cu venirea la putere a comuniştilor şi, în special, în legătură cu ambiţia Preşedintelui Voronin de a se implica în viaţa bisericii. Pe parcursul mai multor ani, s-au întreprins nenumărate acţiuni în care şeful statului s-a declarat interesat de situaţia credincioşilor din R.Moldova. Conform unor surse, reconstruirea mănăstirilor şi desele asistări ale lui Voronin la slujbele bisericeşti au fost menite să ridice rating-ul prezidenţial şi nu presupuneau implicarea în lupta dintre cele două Patriarhii (ştiindu-se că Preşedintele susţine poziţia Rusiei în acest domeniu). Totuşi, Voronin s-a implicat şi mai mult, încercînd chiar să promoveze ideea de autocefalie a bisericii din RM. … sau independenţi Se presupune, că pentru a obţine autocefalie, BOM trebuie să aibă, cel puţin, 10 episcopi; ar fi de dorit ca iniţiativa să fie susţinută de toţi clericii şi, nu în ultimul rînd, de enoriaşi. Unele surse din cadrul bisericii susţin că această idee i-ar fi venit Preşedintelui în timpul deselor sale vizite pe muntele Athos. Iniţiativa i-a fost pe plac şi Mitropolitului Vladimir care a decis să o implementeze. Prima mişcare în interiorul bisericii a avut loc în noiembrie 2005, cînd arhimandritul Petru (Musteaţă) a fost hirotonit Episcop de Nisporeni chiar de Patriarhul Alexei al II-lea, venit într-o vizită oficială la Chişinău. La ceremonie au participat Preşedintele Vladimir Voronin, Prim-ministrul Vasile Tarlev şi Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. Surse bicericeşti spun că viitorul episcop Petru a fost promovat şi susţinut chiar de actuala guvernare. Unicul opozant al acestei mişcări a fost regretatul Episcop de Edineţ şi Briceni Dorimedont, care a încercat să demonstreze prin diferite modalităţi că arhimandritul Petru nu merită să fie avansat în rangul de episcop. De aceeaşi părere erau şi mai mulţi clerici din raioanele Ungheni şi Nisporeni, care au protestat pe baricade împotriva episcopului nou venit, după ce sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, la iniţiativa Mitropolitului Vladimir, a decis lărgirea eparhiei din Nisporeni. De aici vine scandalul foarte mediatizat în R.Moldova. Totodată la Moscova se purtau tratative pentru înfiinţarea a încă unei eparhii – de Bălţi şi Făleşti, în frunte cu arhimandritul Marchel (Mihăescu). Lărgirea episcopiei de Nisporeni s-a făcut la iniţiativa episcopului Petru, care se spune că ar avea o mare influenţă asupra mitropolitului. Acesta îşi promova politica pe două fronturi – unul la mitropolie şi altul la Preşedinţie. Principala ţintă a sa, după ce mai mulţi ani s-a străduit să devină episcop, a devenit scaunul mitropolitan, iniţiativă susţinută şi de Preşedintele Voronin. Prin scandalul cu enoriaşii din Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi, prin alte acţiuni, episcopul Petru a intrat şi în dizgraţia mitropolitului. O altă lovitură a fost decesul subit al episcopului Dorimedont, într-un accident plin de mistere. Cînd scandalul cu episcopul Petru a luat amploare, mai mulţi clerici din regiunea centru au dorit să treacă în episcopia din nord. După aceste zvonuri, Dormiedont a decedat într-un accident. Mai multe publicaţii au scris despre acest eveniment tragic, lansînd ipoteza unei eventuale asasinări a episcopului respectat în rîndul clericilor şi enoriaşilor. Afirmaţiile aveau drept argument neînţelegerile dintre Dorimedont şi Vladimir, precum şi desele replici ale lui Dorimedont la întrevederile cu Vornonin. Se spune că episcopul din Nord i-ar fi spus mitropolitului despre dorinţele episcopului Petru şi despre eventuala accedere a acestuia la scaunul mitropolitan. După moartea lui, spiritele s-au mai potolit. Situaţia s-a încurcat şi mai mult în primăvara acestui an, cînd tot la iniţiativa Mitropolitului Vladimir, sinodul rus a decis să-l pedepsească pe Petru trimiţindu-l la mănăstirea Hîncu (pe care el a condus-o mulţi ani). O comisie urma să sosească în Moldova ca să studieze la faţa locului cele întîmplate la Nisporeni şi Ungheni. Presa rusă a scris că la aceeaşi întrunire, episcopul Petru s-a apărat înverşunat cerînd chiar restituirea banilor cu care el i-a mituit pe unii membri ai sinodului rus. Se presupune că acest gest a fost făcut pentru că mitropolitul se simţea prea intimidat de episcopul promovat de el. În luna martie a acestui an, a mai fost hirotonit episcop de Bălţi şi Făleşti arhimandritul Marchel (Mihăiescu), chiar dacă scaunul regretatului episcop Dorimedont a rămas liber de mai mult timp. Tergiversarea alegerii unui nou episcop în Nord este o nouă frică a mitropolitului, cauzată de un nou scandal. Clericii din această regiune au declarat că vor accepta candidatura unui singur episcop – egumenul Hariton (Cecan), fratele episcopului Dorimedont, care este slujitor al lavrei Sf. Treimi din Moscova. Ei au declarat în repetate rînduri că, dacă va fi ales alt episcop, ei vor trece la Mitropolia Basarabiei. Soluţii Este cert că după scandalurile din Moldova, imaginea Mitropolitului Vladimir a fost ştirbită puternic, acesta începînd să fie privit cu ochi răi şi de către Patriarhia de la Moscova, şi de conducerea ţării. Se presupune că o eventuală înlocuire a mitropolitului ar schimba lucrurile radical. Potrivit canoanelor bisericeşti, un mitropolit se alege pe viaţa, dar poate fi demis în caz de boală, deces sau dacă sinodul rus va constata că el nu îşi îndeplineşte bine funcţia, neputînd să facă ordine la mitropolie şi că acţiunile sale duc la dezbinarea bisericii. Aşadar, care sînt eventualele soluţii pentru criză? Există o probabilitate de 50 la sută că vom rămîne subordonaţi Patriarhiei de la Moscova. Soluţia pare să fie cea mai probabilă (chiar dacă vom avea un alt mitropolit), dat fiind ultimele tendinţe de unificare în lumea ortodoxă. Un alt argument este acela că alte patriarhii nu vor accepta autocefalia BOM, nedorindu-şi un scandal de proporţii cu biserica rusă. Se mai zice că, dacă Voronin îşi va îndeplini planurile, Rusia va aplica unele restricţii economice şi politice. De asemenea, se mai spune că numirea noilor episcopi Petru şi Marchel reprezintă nişte dorinţe personale ale mitropolitului, care le-ar fi promis celor doi să-i facă episcopi. Cu o probabilitate de 20%, vom avea autocefalie, dar numai dacă BOM va fi acceptată de o altă patriarhie sau dacă ambiţiile prezidenţiale vor depăşi orice presiuni din partea Moscovei. Astfel, BOM va fi declarată necanonică şi nerecunoscută de întreaga lume ortodoxă. În acest caz, mitropolia Basarabiei va avea un statut mult mai privilegiat decît noua patriarhie autoproclamată. Cu toate că, în cercurile bisericeşti se vorbeşte că s-ar putea crea o imagine pozitivă şi că Moscova ar ceda mult mai uşor în faţa dorinţei de despărţire. Cu o probabilitate de 20%, mitropoliile se vor uni. O altă rezolvare a situaţiei constă în unificarea Mitropoliei Basarabiei şi cea a Chişinăului şi a întregii Moldove în una singură sau chiar într-o posibilă mitropolie care s-ar subordona Constantinopolului. În acest caz, conflictul dintre Moscova şi Bucureşti va fi depăşit, iar actuala guvernare îşi va obţine un mitropolit nou. Există şi alte soluţii, dar fiecare, ca să se împlinească, necesită mult timp, pentru că prea multe interese sînt la mijloc. Acum, cei care suferă cel mai mult sînt enoriaşii simpli, indignaţi de luptele din culisele bisericii. Scandalurile au înrăutăţit puternic imaginea BOM, este cert că se impun noi soluţii, altfel, bisericile riscă să rămînă fără enoriaşi.  http://www.allmoldova.com/index.php?action=newsblock&id=1185796300&lng=md